O definiție pentru corelatron
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
corelatron s. n. Tip de mașină de calcul specializată ◊ „Pentru efectuarea marelui volum de calcule necesare, un colectiv al atelierului de aparate electronice a realizat o mașină de calcul specializată numită corelatron. Mașina preia automat datele de la aparatele de măsură și efectuează în mai puțin de o oră munca a doi calculatori pe timp de două săptămâni.” Sc. 18 I 66 p. 7 //probabil din corela + -tron „instalație”//
Intrare: corelatron
corelatron substantiv neutru
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)