CORDIA L., CORDIA, fam. Boraginaceae. Gen originar din regiunile tropicale și subtropicale, cca 260 specii, arbori sau arbuști. Flori așezate în capitule dense (corolă albă; sau portocalie, cilindrică, infundibuliformă sau în formă de disc, cu 4 sau mai multe diviziuni, stamine în același număr cu diviziunile, caliciul cilindric sau în formă de clopot, cu 3-6 dinți sau lobi) adunate în spice sau umbele. Fruct, de obicei, cu 4 lobi și 4 semințe. Frunze, de obicei, alterne, pețiolate, dentate sau nedentate.

Cordia decandra Hook. et Arn. Specie care înflorește în apr.-mai. Flori parfumate, cca 10, în capitule terminale, corolă albă, cilindrică, cu 10 lacinii. Frunze (cca 5,5 cm lungime, 1 cm lățime) nepețiolate, liniar-lanceolate, cu marginea rulată în exterior, partea inferioară gri-albă. Se cultivă în seră rece. Arbust (0,95 m înălțime) cu ramuri și frunze acoperite de păr aspru.

Cordia greggii Torr. Specie ce înflorește în iun.-aug. Flori albe, parfumate, cca 6, în paniculă terminală, corolă cilindrică cu 5 diviziuni. Frunze ovate, pubescente, dentate, lungi de cca 2 cm. Arbust (cca 1,95 m înălțime) foarte ramificat. Se cultivă în seră rece.

Cordia superba Cham. Specie ce înflorește în sept.-oct. Flori albe în buchete terminale, cu peduncul lung, corolă campanulată cu 5 lacinii. Frunze cu verticil terminal, lung-pețiolate, nedentate, cca 22 cm lungime, 9 cm lățime. Arbust cu ramuri viguroase, glabre. Se cultivă în seră caldă.