COPRINĂ, coprine, s. f. (Regional) Plantă erbacee cu tulpina terminată printr-o singură floare galbenă, mare, cu miros plăcut (Narcissus radiiflorus); fulie, ghiocel-de-munte. Dragi-mi sînt fetele, dragi, Toamna cînd culeg la fragi; Dar mai dragi copilele, Cînd culeg coprinele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 77.