O definiție pentru coprin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COPRÍN s. n. ciupercă bazidiomicetă comestibilă, din familia agaricacee, cu pălăria îndoită în jos, care crește pe gunoaie: burete-de-rouă. (< fr. coprin)

Intrare: coprin
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coprin
  • coprinul
  • coprinu‑
plural
  • coprine
  • coprinele
genitiv-dativ singular
  • coprin
  • coprinului
plural
  • coprine
  • coprinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)