opțiuni
  • info

17 definiții pentru coblizan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COBLIZAN, coblizani, s. m. (Reg. și peior.) Băiat (sau om tânăr) înalt; solid; lungan, vlăjgan, găligan. [Var.: goblizan s. m.] – Et. nec.

COBLIZAN, coblizani, s. m. (Reg. și peior.) Băiat (sau om tânăr) înalt; solid; lungan, vlăjgan, găligan. [Var.: goblizan s. m.] – Et. nec.

coblizan sm [At: CREANGĂ, GL. / V: go~, copl~ / Pl: ~i / E: nct] (Mol; prt) 1 Măgădău. 2 Haidamac. 3 Prostălău. 4 Derbedeu.

COBLIZAN, cablizani, s. m. (Regional) Băiat mare, ieșit din rîndul copiilor; lungan, vlăjgan, găligan; derbedeu. După ce am dat de gustul merelor pădurețe, am slăbit. Așa va fi fiind și cu coblizanul acela. SADOVEANU, N. F. 155. Bine-ți șede, coșcogeme coblizan, să umbli lela pe drumuri. CREANGĂ, A. 69.

COBLIZAN ~i m. pop. Tânăr înalt și voinic; vlăjgan. /Orig. nec.

coblizan m. Mold. măgădău: bine îți șede coșcogeme coblizan CR. [Origină necunoscută].

coblizán, V. goblizan.

GOBLIZAN s. m. v. coblizan.

coplizan sm vz coblizan

goblezan sm vz coblizan

goblizan sm vz coblizan

GOBLIZAN s. m. V. coblizan.

goblezán și goblizán m. (d. gaglează, de unde vine și ung. goklesz, lungan). Est. Lungan, magădăŭ. – În nord cobl-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

coblizan (reg.) (desp. co-bli-) s. m., pl. coblizani

coblizan (reg.) (co-bli-) s. m., pl. coblizani

coblizan s. m. (sil. -bli-), pl. coblizani

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COBLIZAN s. v. găligan, lungan, vlăjgan.

coblizan s. v. GĂLIGAN. LUNGAN. VLĂJGAN.

Intrare: coblizan
  • silabație: co-bli-zan info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coblizan
  • coblizanul
  • coblizanu‑
plural
  • coblizani
  • coblizanii
genitiv-dativ singular
  • coblizan
  • coblizanului
plural
  • coblizani
  • coblizanilor
vocativ singular
  • coblizanule
  • coblizane
plural
  • coblizanilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • goblizan
  • goblizanul
  • goblizanu‑
plural
  • goblizani
  • goblizanii
genitiv-dativ singular
  • goblizan
  • goblizanului
plural
  • goblizani
  • goblizanilor
vocativ singular
  • goblizanule
  • goblizane
plural
  • goblizanilor
coplizan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • goblezan
  • goblezanul
plural
  • goblezani
  • goblezanii
genitiv-dativ singular
  • goblezan
  • goblezanului
plural
  • goblezani
  • goblezanilor
vocativ singular
  • goblezanule
  • goblezane
plural
  • goblezanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coblizan, coblizanisubstantiv masculin

  • 1. regional peiorativ Băiat (sau om tânăr) înalt; solid. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: găligan lungan vlăjgan
    • format_quote După ce am dat de gustul merelor pădurețe, am slăbit. Așa va fi fiind și cu coblizanul acela. SADOVEANU, N. F. 155. DLRLC
    • format_quote Bine-ți șede, coșcogeme coblizan, să umbli lela pe drumuri. CREANGĂ, A. 69. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.