2 intrări
18 definiții
din care- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (6)
- sinonime (2)
Explicative DEX
COPILANDRĂ, copilandre, s. f. Fată în perioada de trecere de la copilărie la adolescență; codană. – Din copilandru.
COPILANDRĂ, copilandre, s. f. Fată în perioada de trecere de la copilărie la adolescență; codană. – Din copilandru.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COPILANDRU, copilandri, s. m. Băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescență. – Copil1 + suf. -andru.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COPILANDRU, copilandri, s. m. Băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescență. – Copil1 + suf. -andru.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
copilandră sf [At: N. COSTIN, ap. LET. I, 51/11 / Pl: ~re / E: copil1 + -andră] (Pfm) Fată în perioada de trecere de la copilărie la adolescență Si: (reg) codană.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
copilandru sm [At: N. COSTIN, ap. LET. I, 51/11/ Pl: ~ri / E: copil1 + -andru] (Pfm) 1 Băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescență Si: copilandric (1). 2 Băiat mare Si: copilandric (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPILANDRU sm., COPILANDRĂ (pl. -re) I. sf. Copil, băiat măricel; fată măricică: deși copilandru, puse țara la cale ca și un om matur (ISP.). II. adj. Cu minte copilărească: mă socoți tu așa de proastă și copilandră? (SAD.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
COPILANDRĂ, copilandre, s. f. Fată în perioada de trecere de la copilărie ia adolescență; codană. Pentru brațele de copilandră ale mamei, plozii sînt grei. STANCU, D. 14. Tînăra femeie, deși avea aproape treizeci de ani, părea o copilandră. CAMIL PETRESCU, N. 159. ◊ Fig. (Adjectival) Naivă, nepricepută, neștiutoare. Mă socoți tu așa de proastă și copilandră? SBIERA, P. 9.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPILANDRU, copilandri, s. m. Băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescență (cam între 12 și 16 ani). A clătit din cap cu îndoială și a privit lung la copilandru. SADOVEANU, M. C. 23. Pintea, fraged copilandru, La ciobani intrase slugă Și-l muncea într-una gîndul Cum ar face el să fugă. IOSIF, V. 85. Spuse că n-a văzut om de cînd era copilandru. ISPIRESCU, L. 101. ◊ Fig. (Adjectival) Naiv, nepriceput, neștiutor. Alți surugii, tot atît de copilandri... spărgeau întunerecul cu hăirile lor. MACEDONSKI, O. III 19.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPILANDRU ~ă (~i, ~e) m. și f. Băiat (fată) aflat la vârsta de trecere de la copilărie la adolescență. /copil + suf. ~andru
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
copilandru m. copil mare (până la 20 de ani).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
copilándru m.. (d. copil). Fam. Copil maĭ mare, băĭetan aproape flăcăŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
copilandră s. f., g.-d. art. copilandrei; pl. copilandre
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
copilandru s. m., art. copilandrul; pl. copilandri, art. copilandrii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
copilandră s. f., g.-d. art. copilandrei; pl. copilandre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
copilandru s. m., art. copilandrul; pl. copilandri, art. copilandrii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
copilandră s. f., g.-d. art. copilandrei; pl. copilandre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
copilandru s. m., art. copilandrul; pl. copilandri, art. copilandrii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
COPILANDRU s. v. băiețandru.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COPILANDRU s. băietan, băiețandru, flăcăiandru, (Olt. și Munt.) dănac, (prin Maram. și Transilv.) pruncotean, (fam.) puștan, (peior.) țîngău. (Un ~ de vreo 12 ani.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv masculin (M62) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
copilandră, copilandresubstantiv feminin
- 1. Fată în perioada de trecere de la copilărie la adolescență. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: codană
- Pentru brațele de copilandră ale mamei, plozii sînt grei. STANCU, D. 14. DLRLC
- Tînăra femeie, deși avea aproape treizeci de ani, părea o copilandră. CAMIL PETRESCU, N. 159. DLRLC
- 1.1. Naivă, nepricepută, neștiutoare. DLRLC
- Mă socoți tu așa de proastă și copilandră? SBIERA, P. 9. DLRLC
-
-
etimologie:
- copilandru DEX '09 NODEX
copilandru, copilandrisubstantiv masculin
- 1. Băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescență (cam între 12 și 16 ani). DEX '09 DLRLCsinonime: băietan băiețandru dănac flăcăiandru pruncotean puștan țângău
- A clătit din cap cu îndoială și a privit lung la copilandru. SADOVEANU, M. C. 23. DLRLC
- Pintea, fraged copilandru, La ciobani intrase slugă Și-l muncea într-una gîndul Cum ar face el să fugă. IOSIF, V. 85. DLRLC
- Spuse că n-a văzut om de cînd era copilandru. ISPIRESCU, L. 101. DLRLC
- 1.1. Naiv, nepriceput, neștiutor. DLRLCsinonime: naiv nepriceput neștiutor
- Alți surugii, tot atît de copilandri... spărgeau întunerecul cu hăirile lor. MACEDONSKI, O. III 19. DLRLC
-
-
etimologie:
- copil + -andru. DEX '09 NODEX
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.