2 intrări
13 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
copilărít sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: copilări] 1-2 Copilărie (1-2). 3-4 Copilărire (1-2). 5 Ramolire.
COPILĂRÍ, copilăresc, vb. IV. Intranz. A petrece (undeva sau cu cineva) anii copilăriei. – Copil + suf. -ări.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
copilăresc, ~ească [At: COSTINESCU / Pl: ~ești / E: copil1 + -ăresc] 1 a Care aparține copilului1 (1). 2 a Specific copilului1 (1) Si: copilăros (3). 3 a Privitor la copil1 (1). 4 a Care provine de la copil1 (1). 5 (Fig; d. manifestări ale omului) Lipsit de maturitate Si: naiv, nechibzuit. 6 sfa Joc de cărți nedefinit mai îndeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
copilărí [At: NEGRUZZI, S. I, 245 / Pzi: ~resc / E: copil1 + -ări] 1 vi A petrece (undeva sau cu cineva) anii copilăriei (1). 2 vr (D. oameni maturi) A face copilării (5). 3 vr (D. bătrâni) A se ramoli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPILĂRÍ, copilăresc, vb. IV. Intranz. A petrece (undeva sau cu cineva) anii copilăriei. – Copilărie + suf. -ări.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COPILĂRÍ, copilăresc, vb. IV. Intranz. A petrece (undeva) anii copilăriei. S-a născut și a copilărit pe Valea Prahovei, printre sonde. C. PETRESCU, A. 276. Copilărise cu Ciubăr-vodă, cu care învățase carte la dascălul Pascal. NEGRUZZI, S. I 245. Credințele aceste... sînt adunate din Spătărești, de lîngă Fălticeni, unde am copilărit. ȘEZ. II 162.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A COPILĂRÍ ~ésc intranz. A petrece anii de copilărie; a crește. /Din copilărie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
copilărì v. a-și petrece copilăria cu cineva.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) copilărésc v. intr. (d. copil). Îs copil, petrec copilăria: am copilărit împreună cu el. V. tineresc 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
copilărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. copilărésc, imperf. 3 sg. copilăreá; conj. prez. 3 să copilăreáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
copilărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. copilărésc, imperf. 3 sg. copilăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. copilăreáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
COPILĂRÍ vb. (prin Transilv. și Maram.) a prunci. (Am ~ împreună.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COPILĂRI vb. (prin Transilv. și Maram.) a prunci. (Am ~ împreună.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
copilări
- 1. A petrece (undeva sau cu cineva) anii copilăriei.exemple
- S-a născut și a copilărit pe Valea Prahovei, printre sonde. C. PETRESCU, A. 276.surse: DLRLC
- Copilărise cu Ciubăr-vodă, cu care învățase carte la dascălul Pascal. NEGRUZZI, S. I 245.surse: DLRLC
- Credințele aceste... sînt adunate din Spătărești, de lîngă Fălticeni, unde am copilărit. ȘEZ. II 162.surse: DLRLC
-
etimologie:
- copil + sufix -ărisurse: DEX '09
- copilăriesurse: DN