3 definiții pentru coordonativ


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COORDONATÍV, -Ă adj. grup ~ = grup de cuvinte cu rol de părți de propoziție nepredicative, în relație de coordonare, nedependente sau dependente de un element regent, comun tuturor, ori regente față de un element subordonat tuturor. (< germ. koordinativ)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coordonatív adj. m., pl. coordonatívi; f. sg. coordonatívă, pl. coordonatíve


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COORDONATÍV, -Ă adj. <cf. fr. coordonnatif): în sintagma grup coordonativ (v.).

Intrare: coordonativ
coordonativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coordonativ
  • coordonativul
  • coordonativu‑
  • coordonati
  • coordonativa
plural
  • coordonativi
  • coordonativii
  • coordonative
  • coordonativele
genitiv-dativ singular
  • coordonativ
  • coordonativului
  • coordonative
  • coordonativei
plural
  • coordonativi
  • coordonativilor
  • coordonative
  • coordonativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)