2 definiții pentru cooptație

cooptațiúne sf [At: DA ms / Pl: ~ni / E: fr cooptation, lat cooptatio] (Înv) Cooptare.

*cooptațiúne f. (lat. cooptátio, -ónis). Admitere extraordinară fără formalitățĭ într'un corp. – Și -áție și -áre.

Intrare: cooptație
cooptație
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cooptație cooptația
plural cooptații cooptațiile
genitiv-dativ singular cooptații cooptației
plural cooptații cooptațiilor
vocativ singular
plural