2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COOPERANT, -Ă adj., s. m. (cel) cu care se poate coopera. (< coopera + -ant)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+cooperant adj. m., pl. cooperanți; f. cooperantă, pl. cooperante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cooperant adj. m., pl. cooperanți; f. sg. cooperantă, pl. cooperante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: cooperant (adj.)
cooperant1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: cooperant (persoană)
| substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cooperant, cooperantăadjectiv cooperant, cooperanțisubstantiv masculin
- 1. (Persoană) cu care se poate coopera. MDN '00
etimologie:
- coopera + -ant MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.