4 definiții pentru coocupantă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COOCUPÁNT, -Ă, coocupanți, -te, s. m. și f. Persoană care ocupă un loc, împreună cu una sau mai multe persoane. – Din fr. coocupant.
COOCUPÁNT, -Ă, coocupanți, -te, s. m. și f. Persoană care ocupă un loc, împreună cu una sau mai multe persoane. – Din fr. coocupant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
coocupánt, ~ă smf [At: DN3 / Pl: ~nți, ~e / E: fr coocupant] Persoană care ocupă un loc, împreună cu una sau mai multe persoane.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COOCUPÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care ocupă (ceva) împreună cu una sau mai multe persoane. [Pron. co-o-. / cf. fr. cooccupant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COOCUPÁNT, -Ă s. m. f. cel care ocupă un loc împreună cu altcineva. (< fr. cooccupant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: coocupantă
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
coocupant, -ă coocupant coocupantă
- 1. Persoană care ocupă un loc, împreună cu una sau mai multe persoane.surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză coocupantsurse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN