2 definiții pentru convoiaj
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONVOIAJ s. n. 1. (mil.) dirijare de avioane noi pe teatrele de operații. 2. escortare a unui convoi de nave. (< fr. convoyage)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
convoiaj s. m., pl. convoiaje
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: convoiaj
convoiaj substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
convoiaj, convoiajesubstantiv neutru
- 1. Dirijare de avioane noi pe teatrele de operații. MDN '00
- 2. Escortare a unui convoi de nave. MDN '00
etimologie:
- convoyage MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.