13 definiții pentru conviv

convív, ~ă a [At: TEODOREANU, M. II, 98 / Pl: ~i, ~e / E: fr convive, lat conviva] (Liv) Comesean.

CONVÍV, -Ă, convivi, -e, s. m. și f. (Rar la f.; livr.) Comesean. – Din fr. convive, lat. conviva.

CONVÍV, -Ă, convivi, -e, s. m. și f. (Livr.) Comesean. – Din fr. convive, lat. conviva.

CONVÍV, convivi, s. m. (Învechit) Comesean.

convív (livr.) s. m., pl. convívi

convív s. m., pl. convívi

CONVÍV, -Ă s.m. și f. Comesean; invitat la masă. [< fr. convive, cf. it., lat. conviva].

CONVÍV, -Ă s. m. f. cel care participă la o masă cu alții; comesean. (< fr. convive, lat. conviva)

CONVÍV ~i m. livr. Fiecare dintre persoanele care stau la aceeași masă în raport una față de alta; comesean. /<fr. convive, lat. conviva

convívă (rar) s. f., g.-d. art. convívei; pl. convíve

convívă s. f., g.-d. art. convívei; pl. convíve


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: conviv
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular conviv convivul
plural convivi convivii
genitiv-dativ singular conviv convivului
plural convivi convivilor
vocativ singular
plural