3 definiții pentru conversativ

conversatív adj. m., pl. conversatívi; f. sg. conversatívă, pl. conversatíve

CONVERSATÍV, -Ă adj. Referitor la conversație, de conversație; conversațional. [Et. incertă].

CONVERSATÍV, -Ă adj. referitor la conversație; conversațional. (< conversație + -iv)

Intrare: conversativ
conversativ adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular conversativ conversativul conversati conversativa
plural conversativi conversativii conversative conversativele
genitiv-dativ singular conversativ conversativului conversative conversativei
plural conversativi conversativilor conversative conversativelor
vocativ singular
plural