O definiție pentru contur intonațional


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CONTUR INTONAȚIONAL s. n. + adj. (cf. fr. contour d’intonation): ansamblul caracteristicilor melodice care constituie unitatea propoziției (fiecare propoziție este caracterizată de una sau mai multe variații de înălțime, la care se adaugă conturul final enunțiativ, interogativ sau imperativ).

Intrare: contur intonațional
contur intonațional
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.