11 definiții pentru contrascotă
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONTRASCOTĂ, contrascote, s. f. Fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii, servind la strângerea acestor pânze. – Din it. contrascotta.
CONTRASCOTĂ, contrascote, s. f. Fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii, servind la strângerea acestor pânze. – Din it. contrascotta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
contrascotă sf [At: CADE / V: ~așc~ / Pl: ~te / E: it contrascotta] (Mrn) Fiecare din frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii, servind la strângerea acestor pânze.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONTRASCOTĂ s.f. (Mar.) Fiecare dintre frînghiile prinse la colțurile pînzelor unei corăbii, servind la strîngerea acestor pînze. [Cf. it. contrascotta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTRASCOTĂ s. f. fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile velelor unei corăbii, servind la strângerea acestora. (< it. contrascotta)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*contrascótă f., pl. e. Mar. Scotă care servește la strîns pînza.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
contraascotă sf vz contrascotă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
contrașcotă sf vz contrascotă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
contrascotă (desp. -tras-co-/-tra-sco-) s. f., g.-d. art. contrascotei; pl. contrascote
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!contrascotă (-tras-co-/-tra-sco-) s. f., g.-d. art. contrascotei; pl. contrascote
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
contrascotă s. f., pl. contrascote
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
contrascotă (contrascote), s. f. – Parîmă, frînghie. It. contrascotta. Termen de marină.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: con-tras-co-tă, con-tra-sco-tă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
contrascotă, contrascotesubstantiv feminin
- 1. Fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii, servind la strângerea acestor pânze. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- contrascotta MDA2 DEX '09 DEX '98 DN