9 definiții pentru contrascotă

contrascótă sf [At: CADE / V: ~așc~ / Pl: ~te / E: it contrascotta] (Mrn) Fiecare din frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii, servind la strângerea acestor pânze.

CONTRASCÓTĂ, contrascote, s. f. Fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii, servind la strângerea acestor pânze. – Din it. contrascotta.

CONTRASCÓTĂ, contrascote, s. f. Fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii, servind la strângerea acestor pânze. – Din it. contrascotta.

!contrascótă (-tras-co-/-tra-sco-) s. f., g.-d. art. contrascótei; pl. contrascóte

contrascótă s. f., pl. contrascóte

CONTRASCÓTĂ s.f. (Mar.) Fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii, servind la strângerea acestor pânze. [Cf. it. contrascotta].

CONTRASCÓTĂ s. f. fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile velelor unei corăbii, servind la strângerea acestora. (< it. contrascotta)

contrascótă (contrascóte), s. f. – Parîmă, frînghie. It. contrascotta. Termen de marină.

*contrascótă f., pl. e. Mar. Scotă care servește la strîns pînza.

Intrare: contrascotă
contrascotă substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular contrasco contrascota
plural contrascote contrascotele
genitiv-dativ singular contrascote contrascotei
plural contrascote contrascotelor
vocativ singular
plural