O definiție pentru contralucrare


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contralucráre s. f., g.-d. art. contralucrắrii; pl. contralucrắri

Intrare: contralucrare
contralucrare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contralucrare
  • contralucrarea
plural
  • contralucrări
  • contralucrările
genitiv-dativ singular
  • contralucrări
  • contralucrării
plural
  • contralucrări
  • contralucrărilor
vocativ singular
plural