2 definiții pentru contradominantă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTRADOMINÁNTĂ s. f. (muz.) supradominantă. (< contra1- + dominantă)[1]

  1. Definiția din acest dicționar este greșită, cea din DTM (Dicționarul de termeni muzicali) este cea corectă. — raduborza

Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

contradominantă (< contra* + dominantă*), în sistemul tonal, termen desemnând treapta a II-a și totodată funcția ei armonică (de „dominantă a dominantei”). Rameau, primul care a analizat funcțional această treaptă, o consideră ca având „double emploi” („dublă folosință”), dat fiind caracterul ei atât dominantic cât și subdominantic. În concepția dualistă (v. dualism) a lui Riemann și în cea polaristă (v. polarism) a lui Karg-Elert, c. este opusul simetric al dominantei (de ex. fa în do major și mi în la minor). Sin.: supratonică sau submediantă. Echiv. germ.: Wechseldominante.

Intrare: contradominantă
contradominantă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contradominantă
  • contradominanta
plural
  • contradominante
  • contradominantele
genitiv-dativ singular
  • contradominante
  • contradominantei
plural
  • contradominante
  • contradominantelor
vocativ singular
plural