4 definiții pentru contoman


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contomán sn [At: I. CR. IV, 85 / V: ~oșm~ / Pl: ~e / E: ctm contoș + suman] (Mol) Șubă.

contoman n. Mold. cojoc cu gulerul de blană de oaie, iar gâtul și piepții cu vulpe sau cu lup (putea costa dela 60- 80 lei): contomanul se poartă numai la sărbători de țăranii cuprinși din Tecuci. [Compromis din contoș și din (su)man].

contomán n., pl. e (augm. d. contuș). Mold. Un fel de palton scurt blănit (nu suman, nicĭ manta) pe care-l poartă țăraniĭ maĭ bogațĭ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

contomán, contománe, s.n. (reg.) haină bărbătească purtată de țărani; șubă, manta îmblănită.

Intrare: contoman
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contoman
  • contomanul
  • contomanu‑
plural
  • contomane
  • contomanele
genitiv-dativ singular
  • contoman
  • contomanului
plural
  • contomane
  • contomanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)