4 definiții pentru contoman
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
contomán sn [At: I. CR. IV, 85 / V: ~oșm~ / Pl: ~e / E: ctm contoș + suman] (Mol) Șubă.
contoman n. Mold. cojoc cu gulerul de blană de oaie, iar gâtul și piepții cu vulpe sau cu lup (putea costa dela 60- 80 lei): contomanul se poartă numai la sărbători de țăranii cuprinși din Tecuci. [Compromis din contoș și din (su)man].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
contomán n., pl. e (augm. d. contuș). Mold. Un fel de palton scurt blănit (nu suman, nicĭ manta) pe care-l poartă țăraniĭ maĭ bogațĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
contomán, contománe, s.n. (reg.) haină bărbătească purtată de țărani; șubă, manta îmblănită.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: contoman
contoman substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)