2 definiții pentru contemplativism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONTEMPLATIVISM s. n. orientare gnoseologică specifică materialismului premarxist, care atribuie individului un rol pasiv în procesul cunoașterii. (< contemplativ + -ism)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
contemplativism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: contemplativism
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
contemplativismsubstantiv neutru
- 1. Orientare gnoseologică specifică materialismului premarxist, care atribuie individului un rol pasiv în procesul cunoașterii. MDN '00
etimologie:
- contemplativ + -ism MDN '00