19 definiții pentru contagiune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTAGIUNE, contagiuni, s. f. Transmitere a unei boli de la un om la altul, direct sau indirect; molipsire, contaminare. ♦ (Înv.) Epidemie, molimă. [Pr.: -gi-u-] – Din fr. contagion, lat. contagio, -onis.

contagiune sf [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 238 / P: ~gi-u~ / Pl: ~ni / E: fr contagion, lat contagio, -onis] 1 Contaminare (1). 2 (Înv) Epidemie.

CONTAGIUNE, contagiuni, s. f. Transmitere a unei boli de la un om la altul; molipsire, contaminare. ♦ (Înv.) Epidemie, molimă. [Pr.: -gi-u-] – Din fr. contagion, lat. contagio, -onis.

CONTAGIUNE, contagiuni, s. f. 1. Transmitere a unei boli de la un om la altul; molipsire, contaminare. Contagiunea era așa de primejdioasă, încît cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într-o familie întreagă, și violența era așa de mare, încît un om lovit de ciumă era un om mort. GHICA, S. 29. 2. (Învechit) Epidemie, molimă. Cioclii, cînd treceau pe lîngă o casă bogată, nu lipseau de a arunca zdrențe rupte de la ciumați, ca să răspîndească contagiunea. GHICA, S. A. 56. – Pronunțat: -gi-u-.

CONTAGIUNE s.f. Molipsire, contaminare, contagiu. [Cf. fr. contagion, it. contagione, lat. contagio – contact].

CONTAGIUNE s. f. 1. contaminare; contagiu. 2. (fig.) influență dăunătoare (asupra unui grup de oameni). (< fr. contagion, lat. contagio)

CONTAGIUNE ~i f. Transmitere a unei boli prin contact direct sau printr-un agent intermediar. [Sil. -gi-u-] /<fr. contagion, lat. contagio, ~onis

contagiune f. 1. comunicarea unei boale prin contact; 2. fig.4 se zice de toate lucrurile rele, cari se comunică prin frecventare sau prin exemplu: evitați contagiunea vițiului.

*contagiúne f. (lat. contágio, -ónis). Molipsire, transmiterea boaleĭ pin contact. Fig. Contagiunea vițiuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

contagiune (desp. -gi-u-) s. f., g.-d. art. contagiunii; pl. contagiuni

contagiune (-gi-u-) s. f., g.-d. art. contagiunii; pl. contagiuni

contagiune s. f. (sil. -gi-u-), g.-d. art. contagiunii; pl. contagiuni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONTAGIUNE s. v. epidemie, molimă.

CONTAGIUNE s. 1. v. molipsire. 2. v. epidemie.

CONTAGIUNE s. (MED.) contaminare, infectare, infecție, molipsire, (rar) molipseală, (înv.) smreduire. (Agenți de ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CONTAGIÚNE (< fr., lat.) s. f. 1. Transmitere a unei infecții de la un organism la altul, fie direct, prin contact nemijlocit între organismul receptiv și sursa de infecție, fie indirect, prin intermediul unor factori animați (oameni, animale, inclusiv insecte) sau neanimați (alimente, apă, obiecte-purtătoare de microbi). 2. Transmitere involuntară a unor manifestări psihice la alte persoane corespunzător unor tendințe normale de imitație și sugestie caracteristice indivizilor umani, care se manifestă curent în viața de grup (c. rîsului, c. panicii, c. euforică etc.).

Intrare: contagiune
contagiune substantiv feminin
  • silabație: -gi-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contagiune
  • contagiunea
plural
  • contagiuni
  • contagiunile
genitiv-dativ singular
  • contagiuni
  • contagiunii
plural
  • contagiuni
  • contagiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

contagiune, contagiunisubstantiv feminin

  • 1. Transmitere a unei boli de la un om la altul, direct sau indirect. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Contagiunea era așa de primejdioasă, încît cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într-o familie întreagă, și violența era așa de mare, încît un om lovit de ciumă era un om mort. GHICA, S. 29. DLRLC
    • 1.1. învechit Epidemie, molimă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cioclii, cînd treceau pe lîngă o casă bogată, nu lipseau de a arunca zdrențe rupte de la ciumați, ca să răspîndească contagiunea. GHICA, S. A. 56. DLRLC
  • 2. figurat Influență dăunătoare (asupra unui grup de oameni). MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.