2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

consolat, ~ă a [At: RETEGANUL, P. IV, 63/ Pl: ~ați, ~e / E: consola] 1 Mângâiat. 2 Împăcat.

consola [At: GHICA, S. 159 / Pzi: ~lez / E: fr consoler, lat consolare] 1-2 vtr A(-și) alina necazul, suferința, durerea etc. Si: a mângâia. 3 vr A se împăca cu ceva.

CONSOLÁ, consolez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) alina, a(-și) ușura durerea, necazul, întristarea; a (se) mângâia (sufletește). – Din fr. consoler, lat. consolare.

CONSOLÁ, consolez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) alina, a(-și) ușura durerea, necazul, întristarea; a (se) mângâia (sufletește). – Din fr. consoler, lat. consolare.

CONSOLÁ, consolez, vb. I. Tranz. A alina, a ușura durerea, necazul, întristarea cuiva; a mîngîia. Cînd erau mai consolați... muri fratele cel mai mare. RETEGANUL, P. IV 63. Ca să-l consoleze, i-a zis că îndată ce se va însănătoși, îl va trimite... să studieze. GHICA, S. 159.

CONSOLÁ vb. I. tr., refl. A(-și) alina, a(-și) mângâia durerea, necazul etc. [< fr. consoler, cf. it. consolare, lat. consolari].

CONSOLÁ vb. tr., refl. a(-și) alina, a(-și) mângâia durerea, necazul, întristarea. (< fr. consoler, lat. consolari)

A SE CONSOLÁ mă ~éz intranz. A-și alina o durere sufletească; a se mângâia sufletește. /<fr. se consoler, lat. consolari

A CONSOLÁ ~éz tranz. A face să se consoleze. /<fr. consoler, lat. consolari

consolà v. 1. a mângâia, a alina întristarea sau durerea cuiva; 2. a se mângâia ușor.

*consoléz v. tr. (lat. consólor, -ári). Mîngîĭ, alin tristeța. V. refl. Mă consolez cu chitara.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

consolá (a ~) vb., ind. prez. 3 consoleáză

consolá vb., ind. prez. 1 sg. consoléz, 3 sg. și pl. consoleáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONSOLÁ vb. a (se) alina, a (se) îmbărbăta, a (se) încuraja, a (se) mângâia, (grecism înv.) a (se) parigorisi. (Încerca să-l ~ pentru pierderea suferită.)

CONSOLA vb. a (se) alina, a (se) îmbărbăta, a (se) încuraja, a (se) mîngîia, (grecism înv.) a (se) parigorisi. (Încerca să-l ~ pentru pierderea suferită.)

Intrare: consolat
consolat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consolat
  • consolatul
  • consolatu‑
  • consola
  • consolata
plural
  • consolați
  • consolații
  • consolate
  • consolatele
genitiv-dativ singular
  • consolat
  • consolatului
  • consolate
  • consolatei
plural
  • consolați
  • consolaților
  • consolate
  • consolatelor
vocativ singular
plural
Intrare: consola
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • consola
  • consolare
  • consolat
  • consolatu‑
  • consolând
  • consolându‑
singular plural
  • consolea
  • consolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • consolez
(să)
  • consolez
  • consolam
  • consolai
  • consolasem
a II-a (tu)
  • consolezi
(să)
  • consolezi
  • consolai
  • consolași
  • consolaseși
a III-a (el, ea)
  • consolea
(să)
  • consoleze
  • consola
  • consolă
  • consolase
plural I (noi)
  • consolăm
(să)
  • consolăm
  • consolam
  • consolarăm
  • consolaserăm
  • consolasem
a II-a (voi)
  • consolați
(să)
  • consolați
  • consolați
  • consolarăți
  • consolaserăți
  • consolaseți
a III-a (ei, ele)
  • consolea
(să)
  • consoleze
  • consolau
  • consola
  • consolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

consola

  • 1. A(-și) alina, a(-și) ușura durerea, necazul, întristarea; a (se) mângâia (sufletește).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: mângâia 2 exemple
    exemple
    • Cînd erau mai consolați... muri fratele cel mai mare. RETEGANUL, P. IV 63.
      surse: DLRLC
    • Ca să-l consoleze, i-a zis că îndată ce se va însănătoși, îl va trimite... să studieze. GHICA, S. 159.
      surse: DLRLC

etimologie: