2 definiții pentru consentiment


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

consentimént sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr consentement] (Frî) 1-2 Consimțământ (1-2).

*consentimént n., pl. e (con- și sentiment; fr. consentement). Asentiment, aprobare. – Fals consimțimînt.

Intrare: consentiment
consentiment substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consentiment
  • consentimentul
  • consentimentu‑
plural
  • consentimente
  • consentimentele
genitiv-dativ singular
  • consentiment
  • consentimentului
plural
  • consentimente
  • consentimentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)