3 definiții pentru consacrațiune

CONSACRAȚIÚNE s.f. v. consacrație.

consacrați(un)e f. 1. determinarea pentru un uz religios; 2. fig. destinațiune.

*consacrațiúne f. (d. a consacra; fr. consécration, lat. consecratio). Acțiunea de a consacra. – Și -áție, dar ob. -áre.

Intrare: consacrațiune
consacrațiune
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular consacrațiune consacrațiunea
plural consacrațiuni consacrațiunile
genitiv-dativ singular consacrațiuni consacrațiunii
plural consacrațiuni consacrațiunilor
vocativ singular
plural