3 definiții pentru consacrațiune

CONSACRAȚIÚNE s.f. v. consacrație.

consacrați(un)e f. 1. determinarea pentru un uz religios; 2. fig. destinațiune.

*consacrațiúne f. (d. a consacra; fr. consécration, lat. consecratio). Acțiunea de a consacra. – Și -áție, dar ob. -áre.

Intrare: consacrațiune
consacrațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consacrațiune
  • consacrațiunea
plural
  • consacrațiuni
  • consacrațiunile
genitiv-dativ singular
  • consacrațiuni
  • consacrațiunii
plural
  • consacrațiuni
  • consacrațiunilor
vocativ singular
plural