O definiție pentru coniotomie


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CONIO-2 „con laringal, tubercul”. ◊ gr. konos „con” > fr. conio-, engl. id., germ. konio- > rom. conio-.~cist (v. -cist), s. n., sporange închis în formă de tubercul, conținînd spori, prezent la ferigi; ~tecă (v. -tecă), s. f., lojă a anterei; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie a conului laringal.

Intrare: coniotomie
coniotomie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coniotomie
  • coniotomia
plural
  • coniotomii
  • coniotomiile
genitiv-dativ singular
  • coniotomii
  • coniotomiei
plural
  • coniotomii
  • coniotomiilor
vocativ singular
plural