2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

congresmán sm [At: DEX2 / P: congresmen / Pl: ~i / E: eg congressman] Membru al Congresului Statelor Unite ale Americii.

CONGRÉSMAN, congresmani, s. m. Membru al Congresului Statelor Unite ale Americii. – Din engl. congressman.

CONGRÉSMAN s.m. Membru al Congresului Statelor Unite ale Americii. [Pron. congresmen. / < engl. congressman].

CONGRÉSMAN s. m. membru al Congresului S.U.A. (< engl. congressman)

CONGRÉSMAN ~eni m. Membru al congresului Statelor Unite ale Americii. /<engl. congressman

CONGRÉSMEN, congresmeni, s. m. Membru al Congresului Statelor Unite ale Americii. – Din engl. congressman.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

congresmán s. m., pl. congresmáni

congrésmen s. m., pl. congrésmeni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONGRÉSMAN s. v. parlamentar.

CONGRESMAN s. deputat, (prin Transilv., ieșit din uz) ablegat. (În unele state, deputatul se numește ~.)

Intrare: congresman
congresman
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: congresmen
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • congresmen
  • congresmenul
  • congresmenu‑
plural
  • congresmeni
  • congresmenii
genitiv-dativ singular
  • congresmen
  • congresmenului
plural
  • congresmeni
  • congresmenilor
vocativ singular
  • congresmenule
  • congresmene
plural
  • congresmenilor
congresman (pl. congresmeni) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M23.1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • congresman
  • congresmanul
  • congresmanu‑
plural
  • congresmeni
  • congresmenii
genitiv-dativ singular
  • congresman
  • congresmanului
plural
  • congresmeni
  • congresmenilor
vocativ singular
  • congresmanule
  • congresmane
plural
  • congresmenilor
congresman (pl. congresmani) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • congresman
  • congresmanul
  • congresmanu‑
plural
  • congresmani
  • congresmanii
genitiv-dativ singular
  • congresman
  • congresmanului
plural
  • congresmani
  • congresmanilor
vocativ singular
  • congresmanule
  • congresmane
plural
  • congresmanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

congresmen congresman (2)

etimologie: