opțiuni

8 definiții pentru congregaționist


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

congregaționíst, ~ă smf [At: DEX2 / Pl: ~iști, ~e / E: fr congrégationniste] Membru al unei congregații.

CONGREGAȚIONÍST, -Ă, congregaționiști, -ste, s. m. și f. Membru al unei congregații. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. congrégationniste.

CONGREGAȚIONÍST, -Ă, congregaționiști, -ste, s. m. și f. Membru al unei congregații. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. congrégationniste.

CONGREGAȚIONÍST, -Ă s.m. și f. Membru al unei congregații. [Pron. -ți-o-. / < fr. congrégationniste].

CONGREGAȚIONÍST, -Ă s. m. f. membru al unei congregații. (după fr. congréganiste)

CONGREGAȚIONÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Membru al unei congregații. /<fr. congrégationniste

*congregaționíst, -ă s. și adj. (d. lat. congregátio, -ónis, congregațiune). Care face parte dintr’o congregațiune, maĭ ales religioasă. – Răŭ zis congreganist (fr. congréganiste).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

congregaționíst (-ți-o-) s. m., pl. congregaționíști

congregaționíst s. m. (sil. -ți-o-), pl. congregaționíști

Intrare: congregaționist
  • silabație: -ți-o-nist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • congregaționist
  • congregaționistul
  • congregaționistu‑
plural
  • congregaționiști
  • congregaționiștii
genitiv-dativ singular
  • congregaționist
  • congregaționistului
plural
  • congregaționiști
  • congregaționiștilor
vocativ singular
  • congregaționistule
  • congregaționiste
plural
  • congregaționiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

congregaționist, -ă congregaționist congregaționistă

  • 1. Membru al unei congregații.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: