4 definiții pentru confutație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONFUTÁȚIE s.f. (Rar) Refutare, refutație. [Cf. lat. confutatio, fr. confutation].
CONFUTÁȚIE s. f. refutație. (< lat. confutatio, fr. confutation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
confutáție (rar) (-ți-e) s. f., art. confutáția (-ți-a), g.-d. confutáții, art. confutáției
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
confutáție s. f. (sil. -ți-e), art. confutáția (sil. -ți-a), g.-d. confutáții, art. confutáției
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: confutație
confutație substantiv feminin
- silabație: -ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||