11 definiții pentru condoleanță

condoleánță sf [At: GHEREA, ST. CR. III, 325 / V: ~len~ / Pl: ~țe / E: fr condoléance] Expresie prin care se exprimă participarea la durerea unei persoane căreia i-a murit cineva apropiat.

condoleánță s. f. (sil. -le-an-), pl. condoleánțe

condoleanță f. mărturie de simpatie către o persoană lovită de nenorocire.

*condoleánță (ea 2 silabe) f., pl. e (fr. condoléance, d. lat. con-, împreună, și fr. doléance, jălanie. V. doleanță). Expresiune de regret la întristarea altuĭa, compătimire. – Rar -énță (după lat. dolentia, durere).

CONDOLEÁNȚE s. f. pl. Cuvinte de regret, de compasiune, pentru o persoană căreia i-a murit cineva apropiat. [Pr.: -le-an-] – Din fr. condoléances.

CONDOLEÁNȚE s. f. pl. Cuvinte prin care se exprimă regretul și participarea la durerea unei persoane căreia i-a murit cineva apropiat. [Pr.: -le-an-] – Din fr. condoléances.

CONDOLEÁNȚE s. f. pl. Cuvinte care exprimă participarea la durerea unei persoane lovite de o nenorocire. – Pronunțat: -le-an-.

!condoleánțe (-le-an-) s. f. pl.

CONDOLEÁNȚE s.f.pl. Cuvinte prin care se exprimă participarea la durerea unei persoane asupra căreia a căzut o nenorocire. [Pron. -le-an-, sg. condoleanță. / < fr. condoléances, cf. it. condoglianza].

CONDOLEÁNȚE s. f. pl. cuvinte, formule prin care se exprimă participarea la durerea unei persoane căreia i-a murit cineva apropiat. (< fr. condoléances)

CONDOLEÁNȚE f. pl. Mărturie verbală de participare la durerea unei persoane căreia i-a murit cineva apropiat. [Sil. -le-an-] /<fr. condoléance

Intrare: condoleanță
Surse flexiune: Ortografic, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular condoleanță condoleanța
plural condoleanțe condoleanțele
genitiv-dativ singular condoleanțe condoleanței
plural condoleanțe condoleanțelor
vocativ singular
plural