3 definiții pentru condiționalitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONDIȚIONALITATE s. f. caracterul a ceea ce este condiționat. (< condițional+-itate)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+condiționalitate (livr.) (desp. -ți-o-) s. f., g.-d. art. condiționalității; pl. condiționalități
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
condiționalitate s. f., g.-d. art. condiționalității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: condiționalitate
condiționalitate substantiv feminin
- silabație: -ți-o-
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
condiționalitate, condiționalitățisubstantiv feminin
- 1. Caracterul a ceea ce este condiționat. MDN '00
etimologie:
- condițional + -itate MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.