7 definiții pentru concreționar
concreționár, ~ă a [At: DEX2 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr concrétionnaire] 1-3 Care prezintă concrețiuni (1-3).
CONCREȚIONÁR, -Ă, concreționari, -e, adj. Care prezintă concrețiuni. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. concrétionnaire.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONCREȚIONÁR, -Ă, concreționari, -e, adj. Care prezintă concrețiuni. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. concrétionnaire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
concreționár (-ți-o-) adj. m., pl. concreționári; f. concreționáră, pl. concreționáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
concreționár adj. m. (sil. -ți-o-), pl. concreționári; f. sg. concreționáră, pl. concreționáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONCREȚIONÁR, -Ă adj. Care prezintă concrețiuni. [fr. concrétionnaire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONCREȚIONÁR, -Ă adj. care prezintă concrețiuni. (< fr. concrétionnaire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: concreționar
concreționar adjectiv
- silabisire: -ți-o-
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | concreționar | concreționarul | concreționară | concreționara |
| plural | concreționari | concreționarii | concreționare | concreționarele | |
| genitiv-dativ | singular | concreționar | concreționarului | concreționare | concreționarei |
| plural | concreționari | concreționarilor | concreționare | concreționarelor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||