17 definiții pentru conăcărie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONĂCĂRIE, conăcării, s. f. (Reg.) Orație de nuntă; urare făcută mirilor. – Conăcar + suf. -ie.

CONĂCĂRIE, conăcării, s. f. (Reg.) Orație de nuntă; urare făcută mirilor. – Conăcar + suf. -ie.

conăcărie sf [At: CREANGĂ, GL. / V: ~nocarie, ~năcer~, ~noc~, ~nacar~ / Pl: ~ii / E: conăcar2 + -ie] (Reg) Orație de nuntă (făcută de colăcari).

CONĂCĂRIE, conăcarii, s. f. (Regional) Orație de nuntă; urare făcută mirilor. Oare Grigore a lui Petre Lucăi, de la noi din sat, pe la ce școli a învățat, de știe a spune atîtea bongoase și conăcăria pe la nunți? CREANGĂ, A. 13.

CONĂCĂRIE ~i f. Orație de nuntă rostită de conăcari în cinstea mirilor și a oaspeților. [Art. conăcăria; G.-D. conăcăriei; Sil. -ri-e] /conăcar + suf. ~ie

conăcărie (conocărie) f. Mold. orație de nuntă: conocăria pe la nunți CR.

conăcărie f. Calitatea de conăcar. Epitalam. – Și conoc- și colăc-.

conocărie sf vz conăcărie[1] corectat(ă)

  1. conăcăvieconăcărie Ladislau Strifler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conăcărie (reg.) s. f., art. conăcăria, g.-d. art. conăcăriei; pl. conăcării, art. conăcăriile (desp. -ri-i-)

conăcărie (reg.) s. f., art. conăcăria, g.-d. art. conăcăriei; pl. conăcării, art. conăcăriile

conăcărie s. f., art. conăcăria, g.-d. art. conăcăriei; pl. conăcării, art. conăcăriile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONĂCĂRIE s. v. colăcărie, orație.

conăcărie s. v. COLĂCĂRIE. ORAȚIE.

Intrare: conăcărie
conăcărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conăcărie
  • conăcăria
plural
  • conăcării
  • conăcăriile
genitiv-dativ singular
  • conăcării
  • conăcăriei
plural
  • conăcării
  • conăcăriilor
vocativ singular
plural
conocărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conocărie
  • conocăria
plural
  • conocării
  • conocăriile
genitiv-dativ singular
  • conocării
  • conocăriei
plural
  • conocării
  • conocăriilor
vocativ singular
plural
conocerie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
conăcerie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
conacarie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conăcărie, conăcăriisubstantiv feminin

  • 1. regional Orație de nuntă; urare făcută mirilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Oare Grigore a lui Petre Lucăi, de la noi din sat, pe la ce școli a învățat, de știe a spune atîtea bongoase și conăcăria pe la nunți? CREANGĂ, A. 13. DLRLC
etimologie:
  • Conăcar + sufix -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.