4 definiții pentru comunicantă (s.m.f.)

COMUNICÁNT2, -Ă, comunicanți, -te, s. m. și f. Persoană care comunică ceva; spec. persoană care dă răspunsul la o anchetă lingvistică. – V. comunica.

COMUNICÁNT2, -Ă, comunicanți, -te, s. m. și f. Persoană care comunică ceva; spec. persoană care dă răspunsul la o anchetă lingvistică. – V. comunica.

!comunicánt adj. m.; f. comunicántă, pl. comunicánte

COMUNICÁNT2, -Ă s. m. f. cel care comunică ceva; cel care răspunde la o anchetă lingvistică. (<comunica + -ant)

Intrare: comunicantă (s.m.f.)
comunicantă (s.m.f.) substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular comunicantă comunicanta
plural comunicante comunicantele
genitiv-dativ singular comunicante comunicantei
plural comunicante comunicantelor
vocativ singular
plural

comunicant (s.m.f.) comunicantă

  • 1. Persoană care comunică ceva.
    surse: DEX '09 MDN '00
    • 1.1. prin specializare Persoană care dă răspunsul la o anchetă lingvistică.
      surse: DEX '09 MDN '00

etimologie:

  • vezi comunica
    surse: DEX '09 MDN '00