2 intrări

3 definiții

compețí v [At: DA / V: (Trs) ~etá / Pzi: -țésc / E: lat competo, -ere] (Îvr) 1 A cere același lucru (de obicei un post) în același timp cu alții. 2 A-și depune candidatura.

COMPEȚÍ vb. v. candida, concura.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

compețí vb. v. CANDIDA. CONCURA.

Intrare: compeți
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) compeți compețire compețit compețind singular plural
compețește compețiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) compețesc (să) compețesc compețeam compeții compețisem
a II-a (tu) compețești (să) compețești compețeai compețiși compețiseși
a III-a (el, ea) compețește (să) compețească compețea compeți compețise
plural I (noi) compețim (să) compețim compețeam compețirăm compețiserăm, compețisem*
a II-a (voi) compețiți (să) compețiți compețeați compețirăți compețiserăți, compețiseți*
a III-a (ei, ele) compețesc (să) compețească compețeau compeți compețiseră
Intrare: compețire
compețire infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular compețire compețirea
plural compețiri compețirile
genitiv-dativ singular compețiri compețirii
plural compețiri compețirilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)