O definiție pentru cominuțiune

COMINUȚIÚNE s.f. v. cominuție.

Intrare: cominuțiune
cominuțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cominuțiune
  • cominuțiunea
plural
  • cominuțiuni
  • cominuțiunile
genitiv-dativ singular
  • cominuțiuni
  • cominuțiunii
plural
  • cominuțiuni
  • cominuțiunilor
vocativ singular
plural