10 definiții pentru comițiu

comíțiu sn vz comiții

comíțiu s. n., pl. comíții, art. comíțiile (sil. -ți-i-)

COMÍȚII s. f. pl. (În Roma antică, în perioada republicii) Adunări ale poporului cu atribuții politice, legislative, judecătorești și religioase. – Din lat. comitia, -orum.

COMÍȚII s. f. pl. (În Roma antică, în perioada republicii) Adunări ale poporului având atribuții politice, legislative, judecătorești și religioase. – Din lat. comitia, -orum.

!comíții s. f. pl., art. comíțiile (-ți-i-)

COMÍȚII s.f.pl. Adunări în vechea Romă, în care cetățenii alegeau magistrații și votau legile. [Sg. comițiu. / < lat. comitia, cf. fr. comices].[1]

  1. Forma de sg. sugerează genul neutru. gall

COMÍȚII s. f. pl. adunări în Roma antică cu atribuții politice, legislative, juridice și religioase. (< lat. comitia)

comiții n. pl. 1. odinioară, adunarea poporului roman spre a-și alege magistrații; 2. azi, adunarea poporului chemat a vota; comiții agricole, adunare liberă de agricultori și de proprietari spre a studia împreună cele mai bune procedeuri de cultură și de creșterea vitelor.

*comíțiĭ n. pl. (lat. comitium, d. com-, la un loc, și d. ire, itum, a merge. V. ĭes, suĭ, subit). Adunarea populară care alegea magistrațĭ orĭ trata afacerile publice în vechea Romă. – Romaniĭ le numeaŭ curiata, (adică ale celor 30 de curiĭ) pe cele ce-ĭ alegeaŭ pe regĭ și care aŭ dispărut maĭ tîrziu supt împărațĭ; centuriata, adică ale celor 193 de centuriĭ în care Serviŭ Tuliŭ ĭ-a împărțit pe toțĭ nobiliĭ și plebeiĭ cetățenĭ; tributa, adică ale celor treĭ triburĭ convocate de înalțiĭ magistrațĭ nobilĭ, și calata, adică cele convocate de preuțĭ și care eraŭ probabil egale cu cele numite curiata.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

comíții s. f. pl. Adunări ale poporului în Roma antică din perioada republicii, având atribuții religioase, politice, legislative și judecătorești. – Din lat. comitia, -orum.

Intrare: comițiu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: Ortografic, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular comițiu comițiul
plural comiții comițiile
genitiv-dativ singular comițiu comițiului
plural comiții comițiilor
vocativ singular
plural