15 definiții pentru comesean conmesean comesan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

comeseán, ~ă smf [At: BUL. COM. IST. V, 143 / V: (nob) conm-~ / Pl: ~eni, ~ene / E: co + mesean după fr comensal] Persoană care stă la masă cu altcineva.

COMESEÁN, -Ă, comeseni, -e, s. m. și f. Persoană care stă la masă împreună cu altcineva, care mănâncă la o masă comună; conviv. [Var.: conmeseán, -ă s. m. și f.] – Co- + mesean (după fr. commensal).

COMESEÁN, -Ă, comeseni, -e, s. m. și f. Persoană care stă la masă împreună cu altcineva, care mănâncă la o masă comună; conviv. [Var.: conmeseán, -ă s. m. și f.] – Co- + mesean (după fr. commensal).

COMESEÁN, -Ă, comeseni, -e, s. m. și f. Persoană care ia masa împreună cu altul, care mănîncă la aceeași masă cu alții; conviv. Femeile din stradă nu auzeau ce spune și nu auzeau nici zgomotul bătăilor din palme ale comesenilor care, din cînd în cînd, mușcau dintr-un măr sau duceau la gură un pahar. PAS, Z. IV 61. Cade-o trîmbă luminoasă Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor. MACEDONSKI, O. I 103. – Variantă: conmeseán, -ă[1] (GALACTION, O. I 341) s. m. și f. modificată

  1. În original conmesan, -ă, dar niciuna din forme nu are intrare separată. Considerăm corectă doar forma conmesean, -ă, consemnată și de alte dicționare. — gall

COMESEÁN, -Ă s.m. și f. Cel care stă la masă împreună cu altcineva, care mănâncă la o masă comună; conviv. [Pl. -eni, -ene, var. comesan s.m.f. / < co- + mesean, după fr. comensal].

COMESEÁN, -Ă s. m. f. cel care mănâncă la aceeași masă împreună cu alții; conviv. (< co- + mesean)

COMESEÁN ~eánă (~éni, ~éne) m. și f. Fiecare dintre două sau mai multe persoane care stau la masă împreună, considerate în raport una față de alta. /co- + mesean

comesean m. cel ce mănâncă la aceeaș masă cu altul.

*comeseán, -că s., pl. enĭ, ence (com și mesean). Mesean.

conmeseán, ~ă smf vz comesean

CONMESEÁN, -Ă s. m. și f. v. comesean.

CONMESEÁN, -Ă s. m. și f. v. comesean.

COMESÁN, -Ă s.m. și f. v. comesean.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comeseán s. m., pl. comeséni

comeseán s. m., pl. comeséni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMESEÁN s. (livr.) conviv, (rar) comensal.

COMESEAN s. (livr.) conviv, (rar) comensal.

Intrare: comesean
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comesean
  • comeseanul
  • comeseanu‑
plural
  • comeseni
  • comesenii
genitiv-dativ singular
  • comesean
  • comeseanului
plural
  • comeseni
  • comesenilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conmesean
  • conmeseanul
  • conmeseanu‑
plural
  • conmeseni
  • conmesenii
genitiv-dativ singular
  • conmesean
  • conmeseanului
plural
  • conmeseni
  • conmesenilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M23)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comesan
  • comesanul
  • comesanu‑
plural
  • comeseni
  • comesenii
genitiv-dativ singular
  • comesan
  • comesanului
plural
  • comeseni
  • comesenilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

comesean, -ă comesean comeseană conmesean conmeseană comesană comesan

  • 1. Persoană care stă la masă împreună cu altcineva, care mănâncă la o masă comună.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: comensal conviv, -ă 2 exemple
    exemple
    • Femeile din stradă nu auzeau ce spune și nu auzeau nici zgomotul bătăilor din palme ale comesenilor care, din cînd în cînd, mușcau dintr-un măr sau duceau la gură un pahar. PAS, Z. IV 61.
      surse: DLRLC
    • Cade-o trîmbă luminoasă Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor. MACEDONSKI, O. I 103.
      surse: DLRLC

etimologie: