comerciánte sm vz comerciant

COMERCIÁNT, -Ă, comercianți, -te, s. m. și f. Persoană fizică sau juridică specializată în efectuarea actelor de comerț. [Pr.: -ci-ant] – Din it. commerciante, fr. commerçant.

comerciánt, ~ă smf [At: HAMANGIU, C. C. 1183 / V: (înv) ~e sm, (iuz) ~rsánt smf / Pl: ~nți, ~e / E: fr commerçant, it commerciante] Persoană care se ocupă cu comerțul.

COMERCIÁNT, -Ă, comercianți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu comerțul; negustor. [Pr.: -ci-ant] – Din it. commerciante, fr. commerçant.

COMERCIÁNT, -Ă, comercianți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu comerțul privat; negustor. – Pronunțat: -ci-ant.

COMERCIÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care face comerț particular; negustor, neguțător. [Cf. fr. commerçant, it. commerciante].

COMERCIÁNT, -Ă s. m. f. cel care face comerț particular; negustor. (< it. commerciante)

COMERCIÁNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care face comerț privat; negustor. [Sil. -ci-ant] /<it. commerciante, fr. commerçant

comerciant m. negustor, cel ce face comerț, vinde sau cumpără mărfuri.

*comerciánt, -ă s. (it. commerciante). Negustor. – Barb. comersant (fr. commerçant).

comerciánt (-ci-ant) s. m., pl. comerciánți

comerciántă (-ci-an-) s. f., g.-d. art. comerciántei; pl. comerciánte

comerciánt s. m. (sil. -ci-ant), pl. comerciánți

comerciántă s. f. (sil. -ci-an-), pl. comerciánte

comerciant (i-a)

comerciant.

COMERCIÁNT s. negustor, (înv. și reg.) sfârnar, (reg.) târguitor, (înv.) cupeț, negociant, negociator, privătar.

COMERCIÁNTĂ s. negustoreasă, negustoriță.

COMERCIANT s. negustor, (înv. și reg.) sfîrnar, (reg.) tîrguitor, (înv.) cupeț, negociant, negociator, privătar.

COMERCIANTĂ s. negustoreasă, negustoriță.