comerț sn [At: (a. 1776) URICARIUL I. 179 / V: ~rciu, ~rs, ~țiom / Pl: (rar) ~uri / E: lat commercium, it commercio, fr commerce] 1 Schimb de produse prin vânzarea și cumpărarea lor. 2 (Îs) Cameră de ~ Instituție care reglementează comerțul. 3 (Iuz) Academie de ~ Instituție de învățământ superior care pregătește persoanele care lucrează în domeniul comerțului (1). 4 (Îs) Codice de ~ Cod comercial. 5 Clasă a comercianților. 6 (Fig; îe) A face ~ cu ceva A face comerț (1) ilegal cu ceva. 7 (Frm) Relații de prietenie.