2 intrări

15 definiții

comemorát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: comemora] 1-4 Comemorare (1-4).

comemorát2, ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: comemora] Celebrat.

comemora vt [At: ODOBESCU, S. I, 374 / Pzi: ~réz / E: fr commémorer] 1-2 A aminti despre o persoană (sau despre un eveniment). 3-4 A celebra solemn amintirea unei personalități (sau a unui eveniment important).

COMEMORÁ, comemorez, vb. I. Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. – Din fr. commémorer, lat. commemorare.

COMEMORÁ, comemorez, vb. I. Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. – Din fr. commémorer, lat. commemorare.

COMEMORÁ, comemorez, vb. I. Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. întregul popor romîn comemorează pe marele Nicolaie Bălcescu, a cărui viață și operă sînt pătrunse de un fierbinte patriotism. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2540.

comemorá (a ~) vb., ind. prez. 3 comemoreáză

comemorá vb., ind. prez. 1 sg. comemoréz, 3 sg. și pl. comemoreáză; conj. prez. 3 sg. și pl. comemoréze

COMEMORÁ vb. a sărbători, a serba. (~ un mare eveniment.)

COMEMORÁ vb. I. tr. A celebra printr-o ceremonie un eveniment însemnat sau o persoană importantă (mai ales un eveniment trist sau o persoană dispărută). [< fr. commémorer, cf. lat. commemorare – a aminti].

COMEMORÁ vb. tr. a celebra printr-o ceremonie un eveniment (trist) sau dispariția unei persoane importante. (< fr. commémorer, lat. commemorare)

A COMEMORÁ ~éz tranz. (personalități, evenimente importante) A aduce în memorie printr-o ceremonie. /<fr. commémorer

comemorà v. a aduce aminte de o întâmplare însemnată.

*comemoréz v. tr. (lat. commémoro, -áre, d. con, împreună, și memorare, a aminti). Aduc aminte, pomenesc: a comemora un eveniment.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COMEMORA vb. a sărbători, a serba. (~ un mare eveniment.)

Intrare: comemora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • comemora
  • comemorare
  • comemorat
  • comemoratu‑
  • comemorând
  • comemorându‑
singular plural
  • comemorea
  • comemorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • comemorez
(să)
  • comemorez
  • comemoram
  • comemorai
  • comemorasem
a II-a (tu)
  • comemorezi
(să)
  • comemorezi
  • comemorai
  • comemorași
  • comemoraseși
a III-a (el, ea)
  • comemorea
(să)
  • comemoreze
  • comemora
  • comemoră
  • comemorase
plural I (noi)
  • comemorăm
(să)
  • comemorăm
  • comemoram
  • comemorarăm
  • comemoraserăm
  • comemorasem
a II-a (voi)
  • comemorați
(să)
  • comemorați
  • comemorați
  • comemorarăți
  • comemoraserăți
  • comemoraseți
a III-a (ei, ele)
  • comemorea
(să)
  • comemoreze
  • comemorau
  • comemora
  • comemoraseră
Intrare: comemorat
comemorat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comemorat
  • comemoratul
  • comemoratu‑
  • comemora
  • comemorata
plural
  • comemorați
  • comemorații
  • comemorate
  • comemoratele
genitiv-dativ singular
  • comemorat
  • comemoratului
  • comemorate
  • comemoratei
plural
  • comemorați
  • comemoraților
  • comemorate
  • comemoratelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)