2 intrări

15 definiții

comemorát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: comemora] 1-4 Comemorare (1-4).

comemorát2, ~ă a [At: DA / Pl: ~áți, ~e / E: comemora] Celebrat.

comemorá vt [At: ODOBESCU, S. I, 374 / Pzi: ~réz / E: fr commémorer] 1-2 A aminti despre o persoană (sau despre un eveniment). 3-4 A celebra solemn amintirea unei personalități (sau a unui eveniment important).

COMEMORÁ, comemorez, vb. I. Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. – Din fr. commémorer, lat. commemorare.

COMEMORÁ, comemorez, vb. I. Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. – Din fr. commémorer, lat. commemorare.

COMEMORÁ, comemorez, vb. I. Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. întregul popor romîn comemorează pe marele Nicolaie Bălcescu, a cărui viață și operă sînt pătrunse de un fierbinte patriotism. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2540.

comemorá (a ~) vb., ind. prez. 3 comemoreáză

comemorá vb., ind. prez. 1 sg. comemoréz, 3 sg. și pl. comemoreáză; conj. prez. 3 sg. și pl. comemoréze

COMEMORÁ vb. a sărbători, a serba. (~ un mare eveniment.)

COMEMORÁ vb. I. tr. A celebra printr-o ceremonie un eveniment însemnat sau o persoană importantă (mai ales un eveniment trist sau o persoană dispărută). [< fr. commémorer, cf. lat. commemorare – a aminti].

COMEMORÁ vb. tr. a celebra printr-o ceremonie un eveniment (trist) sau dispariția unei persoane importante. (< fr. commémorer, lat. commemorare)

A COMEMORÁ ~éz tranz. (personalități, evenimente importante) A aduce în memorie printr-o ceremonie. /<fr. commémorer

comemorà v. a aduce aminte de o întâmplare însemnată.

*comemoréz v. tr. (lat. commémoro, -áre, d. con, împreună, și memorare, a aminti). Aduc aminte, pomenesc: a comemora un eveniment.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COMEMORÁ vb. a sărbători, a serba. (~ un mare eveniment.)

Intrare: comemora
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) comemora comemorare comemorat comemorând singular plural
comemorea comemorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) comemorez (să) comemorez comemoram comemorai comemorasem
a II-a (tu) comemorezi (să) comemorezi comemorai comemorași comemoraseși
a III-a (el, ea) comemorea (să) comemoreze comemora comemoră comemorase
plural I (noi) comemorăm (să) comemorăm comemoram comemorarăm comemoraserăm, comemorasem*
a II-a (voi) comemorați (să) comemorați comemorați comemorarăți comemoraserăți, comemoraseți*
a III-a (ei, ele) comemorea (să) comemoreze comemorau comemora comemoraseră
Intrare: comemorat
comemorat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular comemorat comemoratul comemora comemorata
plural comemorați comemorații comemorate comemoratele
genitiv-dativ singular comemorat comemoratului comemorate comemoratei
plural comemorați comemoraților comemorate comemoratelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)