2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMBURANT, -Ă, comburanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care produce combustie, care întreține arderea. 2. S. m. Gaz sau substanță care asigură arderea carburantului (în motorul-rachetă). – Din fr. comburant.

comburant, ~ă [At: PONI, CH. 64 / V: (iuz) ~rent, ~ă a / Pl: ~nți, ~e / E: fr comburant] 1 a Care produce combustia. 2 a Care întreține arderea. 3 sm Substanță care întreține arderea carburantului (în motorul-rachetă).

COMBURANT, -Ă, comburanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care produce combustie, care întreține arderea. 2. S. m. Substanță care întreține arderea carburantului (în motorul-rachetă). – Din fr. comburant.

COMBURANT, -Ă, comburanți, -te, adj. Care produce combustie, care întreține arderea. Oxigenul este un corp comburant.

COMBURANT, -Ă adj. Care întreține arderea, care face să ardă. // s.m. Substanță care conține oxigen și întreține arderea. [< fr. comburant, cf. lat. comburens – care arde].

COMBURANT, -Ă adj., s. m. (substanță) care degajă oxigen, permițând combustia. (

COMBURANT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care face să ardă; care înlesnește arderea. /<fr. comburant

*comburént, -ă adj. (lat. combúrens, -éntis). Chim. Care, combinîndu-se cu alt corp, îl face să ardă: oxigenu e comburent, dar nu combustibil.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

comburant2 s. m., pl. comburanți

comburant1 adj. m., pl. comburanți; f. comburantă, pl. comburante

comburant2 s. m., pl. comburanți

comburant1 adj. m., pl. comburanți; f. comburantă, pl. comburante

comburant adj. m., s. m., pl. comburanți; f. sg. comburantă, pl. comburante

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COMBURANT substanță din compunerea unui combustibil destinat motoarelor cu reacție care conținând oxigen, întrețin arderea carburantului în motor. Motoarele aeroreactive iau oxigenul din aerul atmosferic aspirat de motor, iar motoarele-rachetă folosesc comburanți speciali: oxigen lichid, acid azotic etc.

Intrare: comburant (adj.)
comburant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comburant
  • comburantul
  • comburantu‑
  • comburantă
  • comburanta
plural
  • comburanți
  • comburanții
  • comburante
  • comburantele
genitiv-dativ singular
  • comburant
  • comburantului
  • comburante
  • comburantei
plural
  • comburanți
  • comburanților
  • comburante
  • comburantelor
vocativ singular
plural
comburent
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: comburant (s.m.)
comburant2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comburant
  • comburantul
  • comburantu‑
plural
  • comburanți
  • comburanții
genitiv-dativ singular
  • comburant
  • comburantului
plural
  • comburanți
  • comburanților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comburant, comburantăadjectiv

  • 1. Care produce combustie, care întreține arderea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Oxigenul este un corp comburant. DLRLC
etimologie:

comburant, comburanțisubstantiv masculin

  • 1. Gaz sau substanță care asigură arderea carburantului (în motorul-rachetă). DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.