15 definiții pentru colțuros
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COLȚUROS, -OASĂ, colțuroși, -oase, adj. 1. (Despre pietre, bolovani etc.) Care are unul sau mai multe colțuri; plin de colțuri. 2. Fig. (Despre fața oamenilor) Cu trăsături proeminente; osos. – Colțuri (pl. lui colț) + suf. -os.
COLȚUROS, -OASĂ, colțuroși, -oase, adj. 1. (Despre pietre, bolovani etc.) Care are unul sau mai multe colțuri; plin de colțuri. 2. Fig. (Despre fața oamenilor) Cu trăsături proeminente; osos. – Colțuri (pl. lui colț) + suf. -os.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
colțuros, ~oasă a [At: CORESI, EV. 107/5/ V: ~țor~, ~oasă / Pl: ~oși, ~oase / E: colț + -os] 1 (D. munți, stânci etc.) Care are unul sau mai multe colțuri. 2 Plin de colțuri. 3 (D. drumuri) Cu asperități. 4 (D. părțile corpului) Osos. 5 (D. oameni; fig) Nesociabil. 6 (D. fața oamenilor; fig) Cu trăsături proeminente.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLȚUROS, -OASĂ, colțuroși, -oase, adj. 1. (Despre pietre, bolovani, stînci) Care are colțuri (II 4), plin de colțuri. Se uită la suprafețele colțuroase ale pereților de stîncă, apoi la tufișuri. DUMITRIU, N. 149. Un potop de grindină colțuroasă și mare cît ouăle de gîscă începu să fie izbit de sus. VISSARlON, B. 223. ◊ (Adverbial) Fig. A desenat... un cerc mare, scriind înăuntru colțuros, cu zerurile sparte; 200. GALAN, Z. R. 313. ◊ Fig. (Despre fața oamenilor) Cu trăsături proeminente, osos. Față colțuroasă, osoasă avea bunica. STANCU, D. 7.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLȚUROS ~oasă (~oși, ~oase) (despre pietre, bolovani etc.) Care are multe colțuri; cu muchii și vârfuri ascuțite. /colț[uri] + suf. ~os
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colțoros, ~oasă a vz colțuros
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colțoros a. plin de colțuri: gloduros, grunțuros.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colțorát, -ă adj. Cu multe colțurĭ, cu unghĭurĭ ascuțite: ce față colțoroasă! – Și colțu- și încolț- și colțoros și -uros.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
colțurát și -ós, V. colțorat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
colțuros adj. m., pl. colțuroși; f. colțuroasă, pl. colțuroase
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colțuros adj. m., pl. colțuroși; f. colțuroasă, pl. colțuroase
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
colțuros adj. m., pl. colțuroși; f. sg. colțuroasă, pl. colțuroase
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colțuros, -roasă.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COLȚUROS adj. 1. nerotunjit, (rar) încolțat, (pop.) colțurat. (O piatră ~oasă.) 2. unghiular. (O curte ~oasă.) 3. v. osos.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COLȚUROS adj. 1. (rar) încolțat, (pop.) colțurat. (O piatră ~.) 2. unghiular. (O curte ~.) 3. osos. (O față ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
colțoros (colțuros), -oasă, colțoroși (colțuroși), -oase, adj. (pop.) 1. plin de colțuri. 2. gloduros, grunțuros.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
colțuros, colțuroasăadjectiv
- 1. (Despre pietre, bolovani etc.) Care are unul sau mai multe colțuri; plin de colțuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se uită la suprafețele colțuroase ale pereților de stîncă, apoi la tufișuri. DUMITRIU, N. 149. DLRLC
- Un potop de grindină colțuroasă și mare cît ouăle de gîscă începu să fie izbit de sus. VISSARlON, B. 223. DLRLC
- A desenat... un cerc mare, scriind înăuntru colțuros, cu zerurile sparte: 200. GALAN, Z. R. 313. DLRLC
-
- 2. (Despre fața oamenilor) Cu trăsături proeminente. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: osos
- Față colțuroasă, osoasă avea bunica. STANCU, D. 7. DLRLC
-
etimologie:
- Colțuri (plural lui colț) + sufix -os. DEX '98 DEX '09