5 definiții pentru colteș

coltéș sn [At: H XVIII, 15 / V: ~tíș, ~Ițíș / Pl: ~e / E: cf ucr кoхoтълцa] (Reg) 1 Butuc retezat. 2 Tulpină retezată. 3 Scăunaș pe care stau ciobanii când mulg oile. 4 Bucată dintr-un trunchi tăiat ce urmează să fie folosit ca lemn de foc.

cólteș (-șe), s. n. – Trunchi, buștean. Rut. kołotyca „așchie” (DAR). În Bucov. și Maram.

cólteș s.n. (reg.) retezătură dintr-un butuc; dub, butuc, trunchi, boc, zaban, bodrog.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cólteș, (coltiș, colciș), s.n. – (reg.) Bucată tăiată dintr-un trunchi de copac (D. Pop, 1970; Antologie, 1980): „Și să-l taie coltișele / Și să-l facă păhărele” (Bilțiu, 1990: 7). (Bucov., Maram.). – Din ucr. kolotyca (DA, cf. DER; MDA).

cólteș, (coltiș), s.n. – Bucată tăiată dintr-un trunchi de copac (D. Pop 1970; Antologie 1980): „Și să-l taie coltișele / Și să-l facă păhărele” (Bilțiu 1990: 7). – Din ucr. kolotyca.

Intrare: colteș
colteș
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colteș colteșul
plural colteșe colteșele
genitiv-dativ singular colteș colteșului
plural colteșe colteșelor
vocativ singular
plural