9 definiții pentru colibacil

colibacílsm [At: DA ms / Pl: ~i / E: fr colibacille] (Med) Bacil din flora aparatului digestiv care invadează uneori și alte regiuni ale corpului, devenind patogen.

COLIBACÍL, colibacili, s. m. Bacterie prezentă, în mod normal, în intestinul gros la om și la animale, putând invada, în stări patologice, și alte organe. – Din fr. colibacille.

COLIBACÍL, colibacili, s. m. Specie de microorganisme prezente în mod normal în intestinul uman, putând, uneori, să invadeze și alte regiuni ale corpului, devenind patogene. – Din fr. colibacille.

COLIBACÍL, colibacili, s. m. Bacil care se găsește în aparatul digestiv și care, uneori, devine patogen.

colibacíl s. m., pl. colibacíli

colibacíl s. m., pl. colibacíli

COLIBACÍL s.m. Bacil care trăiește în aparatul digestiv și care poate deveni patogen în anumite cazuri. [< fr. colibacille].

COLIBACÍL s. m. bacil în intestinul gros, care degradează proteinele și glucidele și care poate deveni patogen în anumite cazuri. (< fr. colibacille)

COLIBACÍL ~i m. Bacil intestinal inofensiv care în anumite condiții poate deveni patogen. /<fr. colibacille

Intrare: colibacil
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colibacil colibacilul
plural colibacili colibacilii
genitiv-dativ singular colibacil colibacilului
plural colibacili colibacililor
vocativ singular
plural