13 definiții pentru coleopter

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLEOPTÉR, coleoptere, s. n. (La pl.) Ordin de insecte cu patru aripi dintre care cele două superioare (elitre), întărite, au rol de protecție pentru celelalte două, care sunt subțiri, membranoase și servesc la zbor; (și la sg.) insectă care face parte din acest ordin. [Pr.: -le-o-] – Din fr. coléoptère.

COLEOPTÉR, coleoptere, s. n. (La pl.) Ordin de insecte cu patru aripi dintre care cele două superioare (elitre), întărite, au rol de protecție pentru celelalte două, care sunt subțiri, membranoase și servesc la zbor; (și la sg.) insectă care face parte din acest ordin. [Pr.: -le-o-] – Din fr. coléoptère.

coleoptér, ~ă snf [At: DA / P: ~le-op~ / E: fr coléoptère] (Ent) 1 (Lpl) Ordin de insecte cu patru aripi dintre care cele două dinainte, numite elitre, sunt tari și groase, servind ca teacă celorlalte două (Coleoptera). 2 Insectă din ordinul coleopterelor (1).

COLEOPTÉR, coleoptere, s. n. (La pl.) Ordin de insecte cu șase picioare și patru aripi, dintre care cele superioare, (elitrele) sînt tari și groase și servesc de înveliș celorlalte două care sînt subțiri și servesc la zbor; (la sg.) insectă care face parte din acest ordin. Cărăbușul, rădașca etc. sînt coleoptere. – Pronunțat: -le-op-.

COLEOPTÉR ~e n. 1) la pl. Ordin de insecte cu o pereche de aripi tari (elitre), care acoperă o altă pereche de aripi subțiri și membranoase (reprezentanți: cărăbușul, buburuza). 2) Insectă din acest ordin. [Sil. -le-o-] /<fr. coléoptères

*coleoptér, -ă adj. (vgr. koleópteros, d. koleós, teacă, și pterón, aripă). Zool. Care are aripile învelite cu elitre, ca gîndaciĭ. S. n., pl. e. Însect cu aripile așa, adică gîndac.

COLEOPTÉRE s.n.pl. Ordin de insecte cu șase picioare și patru aripi (dintre care două, întărite, acoperă pe celelalte două); (la sg.) insectă din acest ordin. [Sg. coleopter. / < fr. coléoptères, cf. gr. koleos – scoarță, pteron – aripă].

COLEOPTÉRE s. n. pl. ordin de insecte cu șase picioare și patru aripi, două întărite, acoperindu-le pe celelalte două, subțiri, membranoase. (< fr. coléoptères)

coleoptere n. pl. ordin de insecte cu 4 aripi, cele superioare vârtoase înfășurând pe cele inferioare: gândac, coccinelă, cantaridă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!coleopter (-le-op-ter/-o-pter) s. n., pl. coleoptere

coleoptér s. n. (sil. -le-; mf. -pter), pl. coleoptére

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COLEOPTER aeronavă cu decolare-aterizare verticală, obținută prin asocierea unei aripi toroidale (v.) cu un fuzelaj introdus în interiorul acesteia, fixat cu o serie de motanți puternici. În interiorul fuzelajului se găsește instalația de forță (motorul).

COLEO- „teacă, vagin, elitră”. ◊ gr. koleos „teacă, scoarță” > fr. coléo-, engl. id., it. id., germ. koleo- > rom. coleo-.~cel (v. -cel2), s. n., hernie vaginală; ~chete (v. -chete), s. f. pl., gen de alge verzi, cu talul discoidal, prevăzut cu filamente scurte, terminate cu țepi, și cu oogonul în formă de butelie; ~fil (v. -fil2), s. n., coleoptil*; ~gen (v. -gen1), s. n., țesut meristematic care generează endodermul; ~ptere (v. -pter), s. n. pl., ordin de insecte cu o pereche de aripi tari, scorțoase, cu rol de protecție; ~ptil (v. -ptil), s. n., (la graminee) prima frunzuliță teciformă, care învelește mugurașul embrionului; sin. coleofil; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., prolaps vaginal; ~rexie (v. -rexie), s. f., ruptură a vaginului; ~riză (v. -riză1), s. f., organ membranos în formă de teacă sau de scufie, care acoperă radicula embrionului, la unele monocotiledonate; ~spastic (v. -spastie), s. f., contracție spasmodică a mușchiului vaginal; ~stenoză (v. -stenoză), s. f., strîmtare anormală a vaginului; ~tomie (v. -tomie), s. f., colpotomie*.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

COLEOPTÉRE (< fr. {i}; {s} gr. koleos „teacă” + pteron „aripă”) s. n. pl. Ordin se insecte (ex. cărăbușul, rădașca) cu o pereche de aripi tari, chitinoase și dure (elitre), care acoperă o a doua pereche, membranoasă; gîndaci. Este cel mai mare ordin de insecte, cu peste 30.000 de specii.

Intrare: coleopter
coleopter substantiv neutru
  • silabație: co-le-op-ter, co-le-o-pter info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coleopter
  • coleopterul
  • coleopteru‑
plural
  • coleoptere
  • coleopterele
genitiv-dativ singular
  • coleopter
  • coleopterului
plural
  • coleoptere
  • coleopterelor
vocativ singular
plural
coleopteră substantiv feminin
  • silabație: co-le-op-ter, co-le-o-pter info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coleopte
  • coleoptera
plural
  • coleoptere
  • coleopterele
genitiv-dativ singular
  • coleoptere
  • coleopterei
plural
  • coleoptere
  • coleopterelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coleopter, coleopteresubstantiv neutru

  • 1. (la) plural Ordin de insecte cu patru aripi dintre care cele două superioare (elitre), întărite, au rol de protecție pentru celelalte două, care sunt subțiri, membranoase și servesc la zbor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Cărăbușul, rădașca etc. sunt coleoptere. DLRLC
    • 1.1. (la) singular Insectă care face parte din acest ordin. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.