8 definiții pentru colemie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

colemíe sf [At: DN2 / E: fr cholémie] Creștere a cantității de bilirubină sau a altor compuși ai bilei în sânge.

COLEMÍE s. f. Creștere a cantității de bilirubină sau a altor compuși ai bilei în sânge; trecere a bilei în sânge. – Din fr. cholémie.

COLEMÍE s. f. Creștere a cantității de bilirubină sau a altor compuși ai bilei în sânge; trecere a bilei în sânge. – Din fr. cholémie.

COLEMÍE s.f. (Med.) Trecere a bilei în sânge. [Gen. -iei. / < fr. cholémie, cf. gr. chole – fiere, haima – sânge].

COLEMÍE s. f. trecere a bilei în sânge. (< fr. cholémie)

COLEMÍE f. med. Acumulare în sânge și în țesuturi a componenților fierii. /<fr. cholémie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!colemíe (co-le-/col-e-) s. f., art. colemía, g.-d. colemíi, art. colemíei

colemíe s. f. (sil. mf. col-), art. colemía, g.-d. colemíi, art. colemíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COL-3, v. COLO-3.~agog (v. -agog), adj., s. n., (medicament) care provoacă evacuarea bilei în intestin; ~angiectazie (v. angi/o-, v. -ectazie), s. f., dilatație patologică a căilor biliare; ~angiocolecistografie (v. angio-, v. cole-, v. cisto-, v. -grafie), s. f., metodă radiografică pentru punerea în evidență a căilor biliare hepatice și a vezicii biliare; ~angiografie (v. angio-, v. -grafie), s. f., radiografie a căilor biliare, realizată cu ajutorul unei substanțe de contrast; ~angiostomie (v. angio-, v. -stomie), s. f., hepatostomie*; ~angiotomie (v. angio-, v. -tomie), s. f., operație chirurgicală a canalului biliar; ~emeză (v. -emeză), s. f., vomare biliară; ~emie (v. -emie), s. f., trecere a bilei în sînge; ~eretic (v. -eretic), adj., s. n., (medicament) care stimulează secreția biliară a ficatului; ~ereză (v. -ereză), s. f., proces de elaborare a bilei de către celulele hepatice; ~urie (v. -urie), s. f., prezență a segmenților biliari în urină; sin. coleurie.

Intrare: colemie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colemie
  • colemia
plural
genitiv-dativ singular
  • colemii
  • colemiei
plural
vocativ singular
plural

colemie

  • 1. Creștere a cantității de bilirubină sau a altor compuși ai bilei în sânge; trecere a bilei în sânge.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: