2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

colbăí [At: COSTINESCU / Pl: ~esc / E: colb] 1-2 vtr (Reg) A (se) prăfui. 3 vt A fuma, scoțând nori de fum.

COLBĂÍ, colbăiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) prăfui. [Var.: colbuí vb. IV] – Colb + suf. -ăi.

COLBĂÍ, colbăiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) prăfui. [Var.: colbuí vb. IV] – Colb + suf. -ăi.

COLBUÍ vb. IV v. colbăi.

COLBUÍ vb. IV v. colbăi.

COLBĂÍ, colbăiesc, vb. IV. (Mold., Transilv.) 1. Tranz. A umple de praf, a prafui. Iată, prea puternice, a zis filozoful, cum și-a colbăit Bîrliban barba. SADOVEANU, D. P. 60. 2. Intranz. A face praf, a stîrni praful. Colbăind cu coada... se tîrie cinele pînă în apropierea ei. SLAVICI, N. I 34.

A SE COLBĂÍ mă ~iésc intranz. reg. A se acoperi cu colb; a se prăfui. /colb + suf. ~ăi

A COLBĂÍ ~iésc tranz. reg. A face să se colbăiască; a prăfui. [Sil. -bă-i] /colb + suf. ~ăi

colbăì v. Mold. 1. a scutura de praf; 2. a face colb.

colbăĭésc și -uĭésc v. tr. (d. colb). Est. Umplu de colb, prăfuĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

colbăí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. colbăiésc, imperf. 3 sg. colbăiá; conj. prez. 3 să colbăiáscă

colbăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. colbăiésc, imperf. 3 sg. colbăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. colbăiáscă

colbăi (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. colbăiesc, conj. colbăiască)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COLBĂÍRE s. v. prăfuire.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

colbăí, colbăiesc, (colbui), vb. tranz. – (reg.) A face praf, a prăfui. – Din colb (MDA).

colbuí, vb. tranz. – v. colbăi.

colbăí, -esc, (colbui), vb. tranz. – A face praf, a prăfui. – Din colb.

Intrare: colbăire
colbăire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colbăire
  • colbăirea
plural
  • colbăiri
  • colbăirile
genitiv-dativ singular
  • colbăiri
  • colbăirii
plural
  • colbăiri
  • colbăirilor
vocativ singular
plural
Intrare: colbăi
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • colbăi
  • colbăire
  • colbăit
  • colbăitu‑
  • colbăind
  • colbăindu‑
singular plural
  • colbăiește
  • colbăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • colbăiesc
(să)
  • colbăiesc
  • colbăiam
  • colbăii
  • colbăisem
a II-a (tu)
  • colbăiești
(să)
  • colbăiești
  • colbăiai
  • colbăiși
  • colbăiseși
a III-a (el, ea)
  • colbăiește
(să)
  • colbăiască
  • colbăia
  • colbăi
  • colbăise
plural I (noi)
  • colbăim
(să)
  • colbăim
  • colbăiam
  • colbăirăm
  • colbăiserăm
  • colbăisem
a II-a (voi)
  • colbăiți
(să)
  • colbăiți
  • colbăiați
  • colbăirăți
  • colbăiserăți
  • colbăiseți
a III-a (ei, ele)
  • colbăiesc
(să)
  • colbăiască
  • colbăiau
  • colbăi
  • colbăiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • colbui
  • colbuire
  • colbuit
  • colbuitu‑
  • colbuind
  • colbuindu‑
singular plural
  • colbuiește
  • colbuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • colbuiesc
(să)
  • colbuiesc
  • colbuiam
  • colbuii
  • colbuisem
a II-a (tu)
  • colbuiești
(să)
  • colbuiești
  • colbuiai
  • colbuiși
  • colbuiseși
a III-a (el, ea)
  • colbuiește
(să)
  • colbuiască
  • colbuia
  • colbui
  • colbuise
plural I (noi)
  • colbuim
(să)
  • colbuim
  • colbuiam
  • colbuirăm
  • colbuiserăm
  • colbuisem
a II-a (voi)
  • colbuiți
(să)
  • colbuiți
  • colbuiați
  • colbuirăți
  • colbuiserăți
  • colbuiseți
a III-a (ei, ele)
  • colbuiesc
(să)
  • colbuiască
  • colbuiau
  • colbui
  • colbuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

colbăire

etimologie:

colbăi colbui

  • 1. regional A (se) prăfui.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: prăfui un exemplu
    exemple
    • Iată, prea puternice, a zis filozoful, cum și-a colbăit Bîrliban barba. SADOVEANU, D. P. 60.
      surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A face praf, a stârni praful.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Colbăind cu coada... se tîrie cînele pînă în apropierea ei. SLAVICI, N. I 34.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A fuma, scoțând nori de fum.
    surse: MDA2 sinonime: fuma

etimologie:

  • Colb + sufix -ăi.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98