2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLĂCEL, colăcei, s. m. 1. Diminutiv al lui colac; colac mic care se împarte la nunți, la înmormântări etc. 2. (Bot.; reg.) Pelargonie. – Colac + suf. -el.

COLĂCEL, colăcei, s. m. 1. Diminutiv al lui colac; colac mic care se împarte la nunți, la înmormântări etc. 2. (Bot.; reg.) Pelargonie. – Colac + suf. -el.

colăcel1 sm [At: BIBLIA (1688), 2882 / V: ~loc~ / Pl: ~cei / E: colac + -el] 1 (Șhp) Colac (1) mic. 2 (Îc) De-a trei ~ei Numele unui joc de copii numit și de-a mama-(sau de-a-puia)-gaia. 3 Nuia mică, împletită ca un colac. 4 (Bot; lpl; îc) ~eii-babei Nalbă (Lavatera thuringiaca).

COLĂCEL ~i m. (diminutiv de la colac) la pl. Plantă erbacee cu frunze rotunde, cu flori mici roz-deschise sau albe și cu fructul capsulă. /colac + suf. ~el

1) colăcél m., pl. eĭ, V. conăcar.

2) colăcél m., pl. eĭ. Colac mic. V. bornac.

colăcer sm [At: GHICA, S. 33 / V: ~el, ~locer / Pl: ~i / E: pbl derivat din colaciu] Flăcău care, împreună cu încă doisprezece flăcăi, însoțește nunta călare, escortând mirele și mireasa, sau numai mirele când se duce să ia mireasa de la părinți Si: brudoș, crainic, chemător, pocănzeu, vătăjel, vestitor, vornic.

COLACEL, colăcei, s. m. (Adesea la pl.) Colac mic făcut, uneori, din două vițe împletite, alteori în formă de covrig sau de 8 și care se împarte la nunți, la înmormîntări etc. Și-mpărțea trei colăcei La copiii mititei. ALECSANDRI, P. P. 390. Colăcei de grîu frumoși. ȘEZ. I 36.

COLĂCER, colăceri, s. m. 1. Flăcău care, împreună cu alții, însoțește nunta călare, escortînd pe mire și mireasă (sau numai pe mire). S-a întocmit cu colăcerii să fugă toți pe cai. DELAVRANCEA, S. 57. Pe noi colăceri ne-alese: Cu mustățile sumese. TEODORESCU, P. P. 171. 2. Persoană care spune orația obișnuită la nuntă; colăcar (2).

colăcer m. 1. flăcău de țăran care cheamă la nuntă; 2. pl. înainte-mergătorii mirelui, cari se duc de felicită pe mireasă: colăcerii se mai numesc și soli. [După colăcelul tradițional ce se oferă acestor trimiși ai mirelui (v. conăcar)].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

colăcel s. m., pl. colăcei, art. colăceii

colăcel s. m., pl. colăcei, art. colăceii

colăcel s. m., pl. colăcei, art. colăceii

Intrare: colăcel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colăcel
  • colăcelul
  • colăcelu‑
plural
  • colăcei
  • colăceii
genitiv-dativ singular
  • colăcel
  • colăcelului
plural
  • colăcei
  • colăceilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colocel
  • colocelul
plural
  • colocei
  • coloceii
genitiv-dativ singular
  • colocel
  • colocelului
plural
  • colocei
  • coloceilor
vocativ singular
plural
Intrare: colăcer
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colăcer
  • colăcerul
plural
  • colăceri
  • colăcerii
genitiv-dativ singular
  • colăcer
  • colăcerului
plural
  • colăceri
  • colăcerilor
vocativ singular
  • colăcerule
  • colăcere
plural
  • colăcerilor
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colăcel
  • colăcelul
  • colăcelu‑
plural
  • colăcei
  • colăceii
genitiv-dativ singular
  • colăcel
  • colăcelului
plural
  • colăcei
  • colăceilor
vocativ singular
plural
colicer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colocer
  • colocerul
plural
  • coloceri
  • colocerii
genitiv-dativ singular
  • colocer
  • colocerului
plural
  • coloceri
  • colocerilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

colăcel, colăceisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui colac; colac mic care se împarte la nunți, la înmormântări etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și-mpărțea trei colăcei La copiii mititei. ALECSANDRI, P. P. 390. DLRLC
    • format_quote Colăcei de grîu frumoși. ȘEZ. I 36. DLRLC
  • 2. botanică regional Plantă erbacee cu frunze rotunde, cu flori mici roz-deschise sau albe și cu fructul capsulă. DEX '09 DEX '98 NODEX
    sinonime: pelargonie
etimologie:
  • Colac + sufix -el. DEX '98 DEX '09

colăcer, colăcerisubstantiv masculin

  • 1. Flăcău care, împreună cu alții, însoțește nunta călare, escortând pe mire și mireasă (sau numai pe mire). DLRLC
    • format_quote S-a întocmit cu colăcerii să fugă toți pe cai. DELAVRANCEA, S. 57. DLRLC
    • format_quote Pe noi colăceri ne-alese: Cu mustățile sumese. TEODORESCU, P. P. 171. DLRLC
  • 2. Persoană care spune orația obișnuită la nuntă; colăcar. DLRLC
    sinonime: colăcar

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.