O definiție pentru coilocarpie
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
COILO- „găunos, scobit”. ◊ gr. koilos „găunos, scobit” > fr. coilo-, engl. id., germ. koilo-, it. coilo- > rom. coilo-. □ ~carpie (v. -carpie), s. f., fructificație fără semințe sau cu semințe găunoase și negerminabile.
Intrare: coilocarpie
coilocarpie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||